Descarca document PDF complet - PDI_GJ_SCOALA_GIMNAZIALA_CONSTANTIN_SAVOIU.pdf

1. BAZA CONCEPTUALĂ
 Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Iosifescu, Ş.
 Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei
 Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011
 Regulamentul de Organizare şi funcţionare a unităţilor de Învăţământ
Preuniversitar (OMEdC nr. 4925/08.09.2005)
 Ordinul nr. 5.115 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de
învățământ preuniversitar
 Ordinul MENCS nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru
de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

Având în vedere noile coordonate ale învăţământului românesc,
cerinţe impuse de U.E., globalizarea economică, echipa de proiect a acestei
unităţi şcolare îşi propune soluţii pentru aceste probleme plecând de la
identificarea nevoilor la baza sistemului (colectivul de elevi, cadrele
didactice, interesele familiei, aşteptările comunităţii locale).
Prima etapă a acestui proces o constituie activitatea Comitetului de
părinţi pe clasă, acţiunile comisiilor metodice şi a Consiliului profesoral. În
vederea stabilirii strategiei Proiectului Instituţional nevoile identificate se
dezbat în Consiliul profesoral şi se aprobă în Consiliul de administraţie.
Etapa următoare o constituie identificarea soluţiilor prin diversificarea
şi modernizarea strategiilor de acţiune, implicarea mai activă a părinţilor care
pot contribui la acest proces şi formarea echipelor care să conceapă, în
anumite limite, o politică proprie şcolii în domeniul curricular, financiar şi al
resurselor umane, deciziile finale fiind luate în Consiliul de administraţie.

Componenţa echipei de proiect:

•  Managerul unităţii şcolare 
•  Directorul adjunct al şcolii
•  Responsabilul cu perfecţionarea cadrelor didactice
•  Un reprezentant al Asociaţiei părinţilor
•  Responsabilii catedrelor şi comisiilor metodice

3. JUSTIFICAREA PROIECTULUI
Concepţia care stă la baza activităţilor echipei manageriale, ce îşi
asumă Proiectul de Dezvoltare Instituţională al şcolii, are în vedere rolul şi
funcţiile în cele patru domenii ale procesului educaţional:
 Curriculum
 Resurse umane
 Resurse materiale şi financiare
 Dezvoltarea de relaţii comunitare
Viziune a şi misiunea şcolii sunt astfel formulate, încât să se asigure
un proces educaţional de calitate ce are în vedere:
 finalităţile învăţământului preuniversitar în ciclurile primar
şi gimnazial;
 obiectivele ariilor curriculare,
 realizarea unui curriculum la decizia şcolii, care să
răspundă cerinţelor beneficiarilor educaţiei furnizată de
unitate a noastră de învăţământ.
Pregătirea elevilor devine astfel deosebit de complexă, necesitând maximă
responsabilitate din partea celor care o gestionează.

4. PREZENTAREA ŞCOLII GIMNAZIALE „C. SĂVOIU”
Istoric
La 16 ianuarie 1855, Constantin Săvoiu încunoştinţează pe magistratul
din Târgu – Jiu că dăruieşte o silişte din centrul oraşului în următoarele
condiţii: „O dăruiesc şi totodată mă îndatorez a zidi pe dânsa, însă pe cât mă
va ţine puterea şi –mi va da mâna. Însă aceasta o voi face după ce mă va
asigura cinstitul magistrat că se va sloboade fondul anume din casa
orăşenească, încât să poată fi o madamă ori de care limbă va fi părerea obştii
şi un profesor în limba Românească, pe cât va cere trebuinţa, pentru sexul
femeiesc, pentru a sluji învăţătura tinerelor fete orăşene şi judeţene”.
În aceleaşi acte se înscrie şi declaraţia domnului Constantin Săvoiu cu
rang de pitar care specifica faptul că pentru înfiinţarea unui institut de fete
externe din oraşul Târgu –Jiu, dumnealui dăruieşte partea lui din siliştea ce a
cumpărat şi se obligă să ridice pe acest loc un edificiu de zi, cu toată
cheltuiala sa de la sine, întocmai după cum o cere o asemenea obştească
trebuinţă, cu o singură condiţie: că magistratul va asigura din casă pentru
totdeauna o sursă anuală pentru susţinerea acestui institut… Dirijarea
pensionatului să fie îndatorată pe eleve, mai cu seamă la tot felul de lucruri
de mână şi a le îndeletnici la stăruinţă, în toate ocaziile practice ala
economiei domestice.

Este clar că pitar Săvoiu îşi asumă responsabilitatea în privinţa donaţiei
şi construcţiei localului, primele săli de clasă care există şi astăzi, bineînţeles
modificate, dar păstrând pe latura opusă străzii Popa Şapcă modelul
ferestrelor iniţiale. La 19 august 1855 se pare că a început construcţia care s –
a desăvârşit rapid şi în acelaşi an şcoala funcţionează dar numai cu două
clase, clasa I şi a II- a , obiectul principal predat fiind lucru manual. La 5
septembrie 1860 şcoala trece sub tutela „Aşezămintelor Brâncoveneşti”, care
au contribuit şi ele la întreţinerea ei înfiinţându–se cu această ocazie şi un
internat de fete ce avea numele celui care a înfiinţat-o. Se pare că tot atunci,
în septembrie 1860, şcoala primeşte oficial numele de „Şcoala de fete
Săvoiu”. Interesant este că intenţia ctitorului a fost „de a fi preferate fiicele
părinţilor sărăciţi înţelegându-se prin aceasta în general oameni fără
posibilităţi materiale”.
Şcoala se dezvoltă, iar în 1942 alături de cele patru săli apare o
construcţie nouă, de fapt modificată , Mareşalul Ion Antonescu donând sub
semnătură proprie vechea cazarmă a pompierilor din oraş pentru înfiinţarea
unui liceu de fete, „Ecaterina Teodoroiu”.
Sub noul nume şcoala funcţionează până la reforma învăţământului, iar
după ce Liceul „Ecaterina Teodoroiu” îşi construieşte local propriu, devine
Şcoala Gimnazială Nr. 8. Beneficiind de strădania unor directori merituoşi
numărul sălilor de clasă creşte adăugându-se laboratoare şi ateliere şcolare,
este modernizată sala de sport, iar în anul 1995 începe construirea unei aripi
noi cu 9 săli de clasă, pe strada Unirii, formând un corp comun cu localul
vechi al şcolii.
În prezent, şcoala este apreciată de comunitatea locală, având o cultură
organizaţională coerentă, perfecţionată în timp, în mod deosebit în ultima
perioadă când s-au aplicat strategiile şi principiile reformei.
5. DIAGNOZA ŞI ANALIZA DE NEVOI
Pentru realizarea proiectului instituţional al unităţii şcolare, s-a efectuat
mai întâi diagnoza mediului intern şi extern prin:
· Analiza complexă a organizaţiei şcolare, în special a culturii
organizaţionale;
· Analiza informaţiilor de tip calitativ şi cantitativ;
· Analiza S.W.O.T (identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, a
oportunităţilor şi a ameninţărilor);
· Analiza complexă a comunităţii şi, în special, cunoaşterea nevoilor
grupurilor de interes.
· Analiza P.E.S.T.E (analiza contextului politic, economic, social,
tehnologic şi ecologic în care funcţionează unitate a şcolară);

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN
Cultura organizaţională este puternică, bine structurată, având obiective
clar conturate şi componenţi bine pregătiţi profesional, dornici de promovare a
noului şi de formare continuă. Resursele curriculare sunt variate, relativ accesibile,
iar oferta curriculară la decizia şcolii este diversificată fiind aplicată la nivelul
diverselor discipline şi arii curriculare.
Situaţia resurselor material - financiare poate fi remediată prin
realizarea unor proiecte eficiente de finanţare extrabugetară .
Informaţii de tip cantitativ
Populaţia şcolară
Copiii care frecventează Şcoala Gimnazială „Constantin Săvoiu”
provin din mediul urban, excepţie făcând câţiva copiii din comunele
suburbane. În anul şcolar 2021-2022, în această unitate şcolară învaţă un
număr de elevi repartizaţi astfel:
 Învăţământ primar - 567 elevi
 Învăţământ gimnazial - 507 elevi
Personalul şcolii
Cadre didactice - 68
 Titulari - 62
 Detaşaţi - 4
 Suplinitori - 2
Personal nedidactic - 8 posturi, 6 persoane încadrate
Personal auxiliar - 6 posturi, 5 persoane angajate
Vârsta elevilor - 6-15 ani
Rata abandonului şcolar - 0%
Inserţia elevilor după absolvire - 100%
Elevi care intră în învăţământul superior - aproximativ 85%

Şcoala Gimnazială „Constantin Săvoiu” dispune de 26 de săli de clasă, un
cabinet de biologie, 2 cabinete de informatică, un laborator de chimie, un cabinet
de consiliere şi orientare, o sală de gimnastică, o bibliotecă cu 18800 de volume ,
cabinet medical, laborator de fizică.
Informaţii de tip calitativ
În Şcoala „Constantin Săvoiu” există comunicare în interiorul şi exteriorul
colectivului realizată prin transparenţă în luarea deciziilor şi găsirea soluţiilor
optime, prin realizarea parteneriatului cu părinţii, autorităţile locale şi ONG-uri,
motivare a de cele mai multe ori nepecuniară a cadrelor didactice deschise noului
impus de actualele strategii de dezvoltare ale învăţământului.
Analiza S.W.O.T
Puncte tari (S.)
 Şcoala funcţionează cu 100% cadre didactice calificate.
 98% din cadrele didactice sunt titulare.
 80% au gradele didactice II şi I, din care 55% - gradul didactic I (68 total
cadre, 61 cu gr. 1, 2 cu gr. 2, 4 cu def, 1 debutant)
 95% din cadrele didactice sunt perfecţionate în reforma educaţională:
 În ultimii 3 ani, 30% din elevi au avut performanţe la concursurile şcolare.
 Exploatarea eficientă a resursei de timp şi de spaţiu pentru respectarea
programelor de pregătire suplimentară a elevilor.
 Existenţa internetului şi a faxului ca surse de dezvoltare şi de
comunicare rapidă.
 Elevii au posibilitatea să studieze ca limbi străine, limba engleză, limba
franceză şi limba germană cu profesori calificaţi.
Puncte slabe (W.)
 Existenţa unei oferte curriculare la decizia şcolii de tip tradiţional, cu
preponderenţă la nivelul ariilor curriculare Matematică şi ştiinţe, Limba
română, Om şi societate
 Lipsa de interes din partea comunităţii şi a unor cadre didactice pentru
perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale
11
 Neimplicarea unor cadre didactice în actul decizional
 Insuficienta colaborare a unor părinţi cu şcoala
 Imposibilitatea stimulării elevilor cu rezultate deosebite la învăţătură şi în
activităţile extracurriculare datorită lipsei sponsorilor
 Degradarea mobilierului şcolar, datorită nesupravegherii atente de către
dascăli
Oportunităţi (O)
 Existenţa elevilor cu posibilităţi intelectuale şi calităţi sportive foarte
bune
 Obţinerea de rezultate foarte bune la concursurile şi olimpiadele
judeţene şi calificarea la etapele naţionale
 Mediatizarea rezultatelor şcolii şi a tuturor activităţilor desfăşurate în
presa locală
 Realizarea de parteneriate cu Consiliul local, Primăria oraşului,
Biblioteca, Muzeul judeţean şi de artă, Biserica, Poliţia locală,
Cabinete medicale
 Derularea unor programe şi proiecte naţionale şi europene: ERASMUS+,
TINERET ÎN ACȚIUNE, eTwinning, POSDRU.
 Posibilitatea închirierii unor spaţii în vederea obţinerii unor fonduri
extrabugetare
 Dotarea şcolii cu material didactic şi tehnică de calcul
Ameninţări (T.)
 Scăderea populaţiei şcolare cu implicaţii asupra restructurării
personalului didactic
 Migrarea elevilor cu potenţial deosebit către şcolile din imediata
vecinătate
 Lipsa fondurilor necesare reabilitării corpurilor de clădire pe exterior
 Slaba motivare financiară a cadrelor didactice
Identificarea şi descrierea comunităţii şi a grupurilor de interes
Şcoala este amplasată în centrul oraşului Târgu-Jiu, iar în jurul şcolii se află
alte două instituţii similare: CNTV şi Şcoala Gimnazială „A. Ştefulescu”. Aceste
două şcoli au iniţiat o promovare amplă la nivel local, ceea ce a condus la creşterea
efectivelor de elevi în aceste instituţii şcolare. În acest context există pericolul
scăderii permanente a populaţiei şcolare datorită migrării elevilor către aceste şcoli.
12
Se impune, în acelaşi timp, ca şcoala noastră, în calitate de furnizor de
educaţie, să prezinte o ofertă educaţională vastă, în concordanţă cu nevoile elevilor
şi cu necesarul
de resurse umane pe piaţa muncii. în vederea obţinerii de către adulţi a unui loc de
muncă. Astfel, şcoala deserveşte nevoile comunităţii din punct de vedere
educaţional.
În urma cererii de educaţie pentru grupurile de elevi şi pentru comunitate, sau identificat următoarele nevoi:
 Nevoia de a studia discipline opţionale atât la nivelul disciplinelor, a
ariilor curriculare, dar şi la nivelul mai multor arii curriculare;
 Nevoia de iniţiere în IT;
 Nevoia de a realiza un curriculum aprofundat la clasele cu un nivel de
pregătire scăzut şi la disciplinele de învăţământ unde elevii întâmpină
dificultăţi , dar si in cazul elevilor capabili de performanta;
 Nevoia de a-i implica în activităţi extraşcolare cu impact asupra vieţii
comunităţii, de tipul proiectelor europene ERASMUS +, REGIO, de
tipul voluntariatului, proiecte POSDRU;
 Nevoia de perpetuare a obiceiurilor şi tradiţiilor locale în cadrul
activităţilor extracurriculare, in vederea definirii identităţii comunităţii;
 Nevoia de a crea condiţii optime la toate disciplinele, oferind şanse egale
tuturor elevilor;
 Nevoia elevilor de a obţine performanţe
 Nevoia de a fi admişi în diversele licee conform opţiunilor exprimate.

ANALIZA P.E.S.T.E.
(P)
Politica descentralizării sistemului de învăţământ, ca prioritate a reformei
educaţionale din România, înseamnă delegarea autorităţii decizionale la nivelul
unităţii şcolare. Astfel, şcoala devine autonomă, fiind abilitată să-şi conceapă în
anumite limite o politică proprie în domeniul curricular, financiar şi al resurselor
umane.
În acelaşi timp, descentralizarea înseamnă şi creşterea influenţei comunităţii
locale asupra unităţii şcolare: şcoala îşi va elabora oferta educaţională pe baza
nevoilor şi cererii de educaţie exprimate de comunitate.
Cu alte cuvinte, pe măsură ce şcoala îşi sporeşte independenţa decizională
faţă de nivelurile ierarhice superioare ale sistemului şcolar, ea devine tot mai
13
dependentă de comunitatea locală, atât în privinţa opţiunilor educaţionale
strategice, cât şi din punct de vedere al resurselor (umane şi materiale), care pot fi
atrase.
(E.)
La nivel naţional, populaţia din mediul urban se ocupă, în general, cu
administraţia şi comerţul, lucrează ca bugetari (sănătate, învăţământ, administraţie
publică) sau în mica industrie având firme private, o mică parte în minerit, în
transporturi, telecomunicaţii, turism. Sunt şi mulţi din comunele limitrofe /Băleşti,
Bălăneşti) care se ocupă cu agricultura, iar alţii sunt plecaţi în străinătate la muncă.
(S.)
Randamentul actului educaţional este influenţat de mediul social.
Educaţia este cea care trebuie să rezolve probleme de tip social, cum ar fi: şomajul,
sărăcia, abandonul şcolar, delicvenţa juvenilă.
La nivelul judeţului Gorj şomajul este de aproximativ 11%. Nivelul sărăciei
duce şi la creşterea delicvenţei juvenile, pe care şcoala o combate prin programe
şi proiecte de asistenţă şi educaţie. La noi în şcoală nu avem cazuri de abandon
şcolar, cazurile uşoare de violenţă sunt rezolvate prin proiectele educaţionale ale
consilierului şcolar.
(T.)
Accesul la educaţie este favorizat în şcoală de existenţa calculatoarelor,
internetului, faxului, telefonului. Locuitorii municipiului au acces la televiziunea
prin cablu şi la telefonia mobilă, 96 % din elevii şcolii au calculatoare personale.
(E.)
Ca o noutate în spectrul de priorităţi naţionale, ecologia devine tot mai mult
parte integrantă a educaţiei. În unitatea noastră, acest tip de educaţie are un impact
mult mai mare asupra preşcolarilor şi şcolarilor mici având proiecte şi programe
educaţionale în domeniul ecologiei: Şcoli pentru un viitor verde, Şcoala arborilor,
Gânduri bune de copil pentru TERRA Mileniului III, LeAF, Patrula de reciclare.
6. VIZIUNEA ŞCOLII:
„Viitorul nostru depinde de ceea ce vor şti să facă elevii noştri.”
Şcoala noastră pune în centrul atenţiei sale persoana umană, respectiv
elevul, ca fiinţă originală, unică, accentuând ideea că în fiecare societate există
persoane diferite, grupuri diferite cu motivaţii, raţiuni şi puncte de vedere diferite.
14
Oferim oportunitatea deschiderii spre situaţii stimulative, flexibile şi variate din
punct de vedere al perspectivelor de învăţare.
DEVIZA ŞCOLII
Este uşor să înveţi a merge. Important este încotro te îndrepţi.
Noi, împreună cu familia ta, te călăuzim spre reuşită şi împlinire, căci tu ne
reprezinţi.
7. MISIUNEA ŞCOLII
,,Nu e destul să ştii, trebuie să şi aplici, nu e destul să vrei, trebuie să şi
faci” J.W.Goethe
Şcoala Gimnazială „Constantin Săvoiu” îşi asumă misiunea de a cultiva
copiilor entuziasmul de a învăţa, libertatea de exprimare şi mişcare, spiritul de
iniţiativă şi competiţie, dorinţa de afirmare, de cunoaştere şi principialitatea. Prin
activitatea pe care o desfăşurăm, şcoala îmbrăţişează diversitatea şi
multiculturalitatea, serveşte şi promovează comunitatea locală, respectă partenerii
sociali şi perpetuează, prin educaţie, valori ca toleranţa, respectul, aplecarea spre
nevoile semenilor.
Şcoala Gimnazială „Constantin Săvoiu” promovează atât la învăţământul
primar şi cât şi la cel gimnazial cultura dezvoltării personale, fizice şi morale,
cultura atitudinii proactive şi participative, cultura integrării în diversitate, a
egalităţii şanselor şi a globalizării, în condiţii de respect al identităţii. Şcoala
noastră acceptă rolul de iniţiator, susţinător şi catalizator al comunităţii, de
continuator al tradiţiilor şi în acelaşi timp de promotor al schimbărilor.
8. ŢINTELE STRATEGICE
Din misiunea asumată de şcoală, derivă domeniile pe care instituţia noastră
şi comunitatea locală le consideră prioritare pentru perioada 2018 - 2022:
Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii, prin centrare pe
sarcină, pe performanţele şi competenţele cadrelor didactice, pe relaţiile
umane, pe motivaţia şi implicarea cadrelor didactice şi formarea
15
corpului profesoral pentru aplicarea metodelor active, de grup.
Promovarea unei oferte educaţionale diversificate şi centrate pe
nevoile şi interesele educabililor, ale comunităţii;
Dezvoltarea relaţiei şcolii cu familia şi comunitatea locală prin
organizarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare comune, în vederea
formării personalităţii copiilor şi integrării acestora în viaţa comunităţii;
Diversificarea resurselor financiare şi materiale necesare dezvoltării
unităţii şcolare;
Promovarea şi menţinerea prestigiului şcolii
9. OPŢIUNILE STRATEGICE - 2018-2022
Pornind de la punctele tari şi oportunităţile constatate la diagnoză, dar
urmărind şi compensarea slăbiciunilor şi evitarea ameninţărilor, se va urmări
dezvoltarea domeniilor funcţionale, avându-se în vedere ţintele strategice propuse:
Dezvoltarea curriculară
Dezvoltarea resurselor umane
Dezvoltarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare
Dezvoltarea relaţiilor comunitare
Dezvoltare curriculară
Se va urmări realizarea următoarelor acţiuni:
 Optimizarea activităţii didactice în concordanţă cu planurile de
învăţământ şi standardele educaţionale elaborate de M.E.C.T.S.;
 Restructurarea metodologică a activităţilor didactice în concordanţă cu
noile obiective şi principii educaţionale ale reformei;
 Dezvoltarea în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii a unor opţionale
adecvate, prin consultarea elevilor, părinţilor şi comunităţii locale.
Dezvoltarea resurselor umane
Se va urmări realizarea următoarelor acţiuni:
 Asigurarea şcolarizării tuturor copiilor de vârstă şcolară;
 Crearea de programe prin care şcoala să asigure sprijin şi consiliere
pentru elevi;
 Identificarea factorilor care motivează în mod prioritar fiecare cadru
16
didactic al şcolii şi elaborarea unor strategii specifice, orientate către
îmbunătăţirea performanţei individuale;
 Formarea continuă a cadrelor didactice în direcţia promovării metodelor
active, de grup şi a creşterii performanţelor obţinute de elevii şcolii;
 Informarea şi formarea corpului profesoral în domeniul tradiţiilor şi
culturii locale.
Dezvoltarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare
Se va urmări realizarea următoarelor acţiuni:
 Identificarea surselor de finanţare şi ierarhizarea acestora în ordinea
disponibilităţii oferite şi corespunzător necesităţilor de dezvoltare ale
şcolii;
 Dezvoltarea sistemului informatic existent;
 Amenajarea unei săli de festivităţi;
 Reamenajarea şi dotarea sălilor specializate şi laboratoarelor.
Dezvoltarea relaţiilor comunitare
Se va urmări realizarea următoarelor acţiuni:
 Se vor dezvolta relaţiile de parteneriat cu comunitatea locală prin
instituţiile sale: primăria, biserica, cabinete medicale, teatru, muzee,
poliţia, în vederea realizării obiectivelor propuse;
 Dezvoltarea formelor de comunicare a şcolii cu părinţii;
 Aplicarea şi realizarea parteneriatelor de tip Erasmus, eTwinning,
Europa-casa noastră, Tineret în Acţiune, Campania Globală pentru
Educaţie, etc.
 Realizarea parteneriatelor cu diferite organizaţii / asociaţii / fundaţii;
 Iniţierea unor relaţii de parteneriat în vederea stimulării activităţii de
performanţă a elevilor;
 Promovarea tuturor acţiunilor, activităţilor, parteneriatelor desfăşurate în
mass-media, în revistele şcolii, panouri publicitare, site
Considerăm că strategia, respectiv ţintele şi opţiunile strategice alese se
justifică prin:
 Respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale, regionale
şi locale;
 Respectă nevoile şi interesele întregii comunităţi;
17
 Conduc la creşterea calităţii educaţiei în şcoală;
 Sunt realizabile cu resursele existente şi previzibile, folosite întrun mod mai eficient;
 Lărgesc accesul la educaţie al copilului;
 Sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unităţii şcolare.
10. REZULTATELE AŞTEPTATE
Strategia de dezvoltare instituţională se va pune în aplicare începând cu anul
2014 şi va fi finalizată în anul 2018, în momentul în care vor fi atinse şi scopurile.
Rezultatele aşteptate vizează, la modul general următoarele:
o şcoala trebuie să asigure tuturor educabililor condiţii optime de
pregătire, şanse egale, iar cadrelor didactice posibilitatea de a
se exprima într-un cadru favorabil dezvoltării personale şi
profesionale;
o şcoala trebuie să asigure pregătirea ştiinţifică şi profesională a
elevilor, în perspectiva integrării în viaţa economică şi socială,
la nivelul standardelor europene;
o creşterea considerabilă a numărului de parteneriate locale,
naţionale şi europene;
o creşterea prestigiului unităţii şcolare prin promovarea imaginii
ca furnizor de act educaţional de calitate.

11. PROGRAME PENTRU REALIZAREA MISIUNII PROIECTULUI
În realizarea proiectului s-a ţinut cont de realitatea actuală a şcolii, de
informaţiile primite de la manageri şi profesori cu experienţă, dar şi de literatura
de specialitate în management educaţional.
Prezentul proiect de dezvoltate instituţională pe termen mediu, după
avizarea în Consiliul Profesoral şi aprobarea în Consiliul de Administraţie, va
deveni documentul principal pe baza căruia se vor elabora celelalte documente
manageriale ale şcolii.
Anual, acest document va suferi modificări generate de schimbările datelor
de intrare.
În vederea realizării misiunii proiectului de dezvoltare instituţională vom
elabora şi implementa programe care vor ţine cont de ţintele strategice
18
identificate:
 programe manageriale anuale şi semestriale;
 planuri anuale de implementare a strategiilor;
 proiecte de parteneriat între şcoală şi alte instituţii de învăţământ,
precum şi organizaţii nonguvernamentale, aplicarea de proiecte
ERASMUS +, TINERET ÎN ACŢIUNE
 programe de voluntariat.
12. ANALIZAREA AVANTAJELOR OPŢIUNII
Oferirea unei baze materiale şi curriculare adecvate, o bună pregătire a
cadrelor didactice, un mediu de siguranţă fizică şi spirituală, relaţii de parteneriat
cu instituţii şi părinţi, asistarea copiilor cu probleme pentru a le oferi şanse egale,
acestea sunt priorităţi impuse de relaţia şcoală comunitate. Urmărind aceste ţinte se
va ajunge la creşterea calităţii educaţiei în şcoală, lărgind accesul la informaţie al
copiilor. Această strategie poate fi realizată. cu resursele existente şi previzibile.
13. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI
Evaluarea proiectului va fi realizată de două foruri competente, conform
legilor în vigoare:
- Consiliul de administraţie al unităţii prin fişa de monitorizare a proiectelor
incluse în PDI – semestrial şi anual din considerente de autoevaluare,
autodiagnosticare periodică.
- Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii în unitate (CEAC) prin evaluări
anuale în forma unui Raport de evaluare a calităţii – bazate pe verificări, sondaje,
chestionare, interviuri şi şedinţe consultative. Acestea vor fi incluse în Strategia de
evaluare şi asigurare a CEAC a şcolii.
Rezultatele evaluării vor fi aduse la cunoştinţă cadrelor didactice, părinţilor,
consiliului local şi, după caz, ISJ Gorj.